“Majoritatea oamenilor sunt folositi de gândurile lor, sunt victimele propriilor credințe. Se lasă definiți și adesea victimizați de emoțiile și sentimentele lor” dar a te considera pe tine însuți o victimă nu este niciodată altceva decât un gând, o credință”, afirmă Richard Moss, în cartea lui ”Vindecarea începe în interior”

Trebuie doar să fii atent la gândurile tale, să te aduci mereu în prezent, să le conștientizezi. Nu tot ce-ți spui ție însuți este și adevărat.

Gândurile despre tine îți creează indentitatea. Adică sinele tău imaginat sau imaginea ta de sine.

În budhism gândurile sunt considerate ”scris pe apă” adică ceva gol, lipsit de substanță și care se evaporă, trec. Nu sunt statornice. Ele vin și pleacă.

Sentimentele și comportamentele noastre sunt date de imaginile și convingerile noastre, ceea ce ne determină personalitatea. Sistemul nervos nu face diferența dintre realitate și imaginație. Asftel că e  absolut necesar să fim atenți cu ce imagini ne ”hrănim” creierul. Ce lăsăm să devină realitate.

Diferența dintre stima de sine și imaginea de sine

Imaginea de sine este felul în care ne vedem noi pe noi înșine, atât în interior cât și în exterior. Este o construcție mental câștigată în timp. Ea poate fi pozitivă, ceea ce face ca persoana să fie încrezătoare în ea, determinând-o să-și obțină scopurile sau poate fi negativă, ceea ce face ca persoana să se îndoiască de abilitățile și capacitățile sale, astfel determinând o serie de experiențe negative care rodează și mai mult stima de sine.

Imaginea de sine este în strânsă legătură cu stima de sine. Felul în care ne vedem contribuie la felul în care ne simțim.

Putem spune că stima de sine  este nucleul care leagă respectul față de noi înșine de cât de bine sau de rău ne simțim vis a vis de noi. Cele două se influențează una pe alta și sunt interdependente.

Morris Rosenberg este printre primii care au aprofundat acest concept. A construit chiar și o scală de măsurare a stimei de sine, scală pe care o folosim și astăzi pentru stabilirea nivelului stimei de sine. Acesta specific foarte clar că imaginea de sine este bazată pe percepția noastră asupra realității, se reconstruiește pe tot parcursul viețiiși o putem influența, avem putere asupra ei.

Imaginea de sine poate fi foarte diferită față de cum ne văd ceilalți oameni  iar acest lucru este datorat faptului că experiențele noastre personale sunt diferite de cele ale altor oameni.

Dacă privim mai îndeaproape putem observa cu ușurință că imaginea de sine are mai multe fațete.

Trei aspecte conturează imaginea de sine: felul în care persoana se percepe pe sine însăși, felul în care o persoană interpretează cum o văd ceilalți și felul în care se vede pe sine ca persoană ideală (sinele ideal).

Suzane Oltman definește dimensiunile imaginii de sine după cum urmează :

1. Dimensiunea fizică – cum își evaluează o persoană aspectul fizică

2. Dimnesiunea psihologică – cum își evaluează o persoană personalitatea

3.Dimensiunea intelectuală – cum își evaluează o persoană inteligența

4.Dimensiunea abilităților – cum își evaluează o persoană abilitățile sociale și tehnice

5. Dimensiunea morală – cum își evaluează valorile și principiile

6. Dimensiunea sexuală – cum simte o persoană că se încadrează sau nu, în normele masculine/feminine ale  societății

Conversațiile noastre interioare ne influentează enorm realitatea vieții noastre. O conversație bazată pe gânduri negative duce în timp  la diverse afecțiuni psihice, emoționale și chiar fizice, cum ar fi boli cardiovasculare, diabet, infecții, boli autoimune.

Dacă insă avem conversații bazate pe gânduri pozitive, constructive, creierul nostru secretă hormoni cum ar fi dopamina sau serotonina.  Astfel monologul intern pozitiv poate aduce efecte benefice asupra organismului nostru precum un somn odihnitor, reglarea sistemului cardiovascular, reglarea sistemului hormonal, creșterea imunității precum și îmbunătățirea relațiilor interumane.

Moduri de a ne îmbunătăți imaginea de sine

• Renunță la comparații – încetează să te mai compari cu alte persoane. Fiecare om este unic de la felul în care arată până la experiențele de viață, educație, credințe, valori, personalitate, etc.
• Renunță la a fi perfecționist – greșelile sunt parte din procesul de învățare, nimeni nu e perfect. Acceptă rezultatele așa zis negative din viața ta și vezi ce poți extrage din asta ca învățăminte pentru a te îmbunătăți
• Fă o listă cu lucrurile pe care le-ai rezolvat – situații din care ai ieșit cu bine, persoane pe care le-ai ajutat, sarcini care ti-au ieșit bine și folosește-le ca ancore atunci când întâmpini dificultăți
• Controlează-ți gândurile – nu crede chiar tot ce îți spui în interior. Când observi că ai un discurs intern negativ oprește-te, respiră și reevaluează situația în care te afli, cu detașare, ca și când ai fi în afara ei. Devino observator!
• Cunoște-ți punctele tari și punctele slabe- încearcă să-ți faci o autoevaluare corectă a abilităților, a calităților și competențelor tale. Astfel vei fii mai obiectiv în poziționarea ta față de anumite evenimente.
• Afirmații zilnice – aminteste-ți zilnic realizările tale, fă-ți o rutină din a exersa afirmații pozitive zilnice care îți vor consolida stima de sine
• Grup de suport – înconjoară-te cu oameni pozitivi dornici să te sprijine, să te încurajeze și să-ți hrănească imaginea de sine în mod pozitiv.

Vestea bună este că imaginea de sine este ceva ce tu poți controla, o poți dezvolta și construi așa cum îți dorești. Nu depinde de nimeni altcineva decât de tine.

Ia frâiele în mâini și construiește-ți viața pe care ți-o dorești! Chiar acum!

Te îmbrățișez,

Diana Lenard